MĂ OBOSEȘTE NECUNOSCUTUL

Cum să facem să cunoaștem toate misterele Universului și, astfel, să fim fericiți că nimic nu ne mai poate omorî?

Mă pregătesc să meditez. Îmi pregătesc perna pe care stau de obicei, aprind o lumânare și un baton de palo santo și curăț spațiul. Îmi setez cronometrul pe telefon la 45 de minute. Mă așez în poziție de lotus și mă las cuprinsă de relaxare, alunecând ușor într-o stare profundă de introspecție care să mă ajute să mai reglez unele dezechilibre care-mi consumă energie. În această perioadă mă simt foarte obosită fizic și mental și asta mă face să fiu neproductivă și dezorganizată, mai ales profesional.

Am intrat în meditație cu intenția de a descoperi care este următorul pas spre autorealizare pe care e nevoie să-l fac alături de Marele Spirit.

Meditez, meditez, meditez. Corpul meu profită de oportunitate și se relaxează complet în starea de liniște, aproape că adorm. Observ gânduri, senzații în corp și moțăi. Moțăiala asta îmi confirmă cât de obosit este sistemul meu și, impresionată de această oboseală, îmi trece prin gând întrebarea: O mai fi mult până sună alarma cronometrului?

Deși sunt obosită de simt că mi se scurge carnea de pe mine, în loc să mă bucur de momentul de relaxare și să-mi permit să mă încarc cu energie atât de necesară, sunt nerăbdătoare să termin meditația care o judec ca neproductivă dat fiind că nu găsesc răspunsul care să mă satisfacă.

După ce reușesc să alung gândul mustrător adresez o nouă întrebare: ce mă obosește așa tare? Nici nu termin că-mi sună telefonul. Mă prefac că e alarma și deschid ochii ca să văd - taci c-am terminat și meditația. Să nu te mai aud că nu meditezi suficient!:))

Mă sună un număr necunoscut, din afara tării. Răspund și îmi dau seama că e un robot cu voce feminină care vorbește repede într-o engleză neinteligibilă și până să-i închid eu, îmi închide ea. Evenimentul mă lasă bulversată și trează, cu conștiința inundată de alte gânduri dintre care unul mai evident: există totuși evenimente întâmplătoare care n-au niciun fel de importanță în desfășurarea vieții noastre?

Eu aveam intenția să aflu ce anume mă obosește așa de tare și apare acest eveniment aparent rupt de orice altceva relevant pentru ceea ce trăiesc acum și-mi dă lumea peste cap. Mintea o ia razna creând scenarii dubioase despre rău-făcători care sunt puși pe furtișaguri de identitate sau alte proprietăți. Îmi dau seama că asta mă obosește și mai tare!

În continuare, apare altă întrebare: Și totuși există astfel de mișcări ale matrixului al cărui singur scop este să perturbe (for fun)?

Mai aveam 7 minute și jumătate până ar fi sunat alarma cronometrului. 7 minute și jumătate în care puteam să mai aștept ca să aud un răspuns clar la întrebarea mea. 7 minute și jumătate de amânare pentru înfruntarea adevărului pe care îl știam deja și de care fugeam, mințind că-i prea puțin: MĂ OBOSEȘTE NECUNOSCUTUL ȘI MANIFESTĂRILE SALE APARENT HAOTICE CARE MĂ FAC SĂ MĂ SIMT CA O PURCICĂ GRASĂ ÎNCHISĂ ÎNTR-O CUȘCĂ CU NIȘTE HIENE INFOMETATE!

Temă nouă de meditație, acum că știu ce mă obosește: cum să mă transform într-o formă total invizibilă pentru fiarele ascunse în necunoscut? Aaaaa, asta e ușor - trebuie să devin eu însămi necunoscutul :)))))

Terapie transpersonală